Spurcatul

Spurcatul

vineri, 22 aprilie 2011

Un perpetuum mobile al stagnarii

Ora este 2 fara un sfert dimineata si nu stiu ce am dar nu pot sa dorm..de mult nu am mai patit asa ceva,de regula cum pun capul jos pe perna ma ia un somn instant.Probabil stie subconstientul meu ce eu inca nu am aflat de ma tine treaz la ora asta,tastand cu fervoare pe obositu-mi laptop.

Am realizat ceva de curand,poate nu chiar azi,insa de ceva vreme incoace.....sunt gol pe dinauntru,oricat de multe as incerca sa fac ,sa descopar sa invat,sa simt,sa citesc sa orice...e ceva in mine ce nu pot umple.Nu stiu daca e nevoie de o anumita experienta,informatie,sentiment sau persoana,insa ,ceva lipseste,intrebarea care imi pune dubii in logica si in noaptea asta este,ce anume?am tot ce imi trebuie si tot ce mi-as putea dori anume,insa cu toate astea nu sunt intreg,nu sunt implinit.


Cred ca asta este una din marile dileme ale acestor vremuri,pt multi dintre noi,ne adancim in activitatile zilnice,parca am fugii de noi insine,fie ca muncim pana ne cad creierii,fie ca invatam pana cand in mintile noastre nu mai e loc pentru altceva,fie ca pur si simplu,nu facem altceva decat sa iesim in oras cu oameni pe care ii numim,"prieteni" sau ca ne fumam creierii sau ingropam stomacul cu alcool.....Nu facem nimic care sa ne faca poate cu adevarat fericiti,cand obtinem lucrul sau persoana care ne-o dorim trecem peste si mergem mai departe,fara limite,fara sa realizam ce avem pana nu am pierdut acel lucru....

Ce sa fac?nu stiu....am incercat sa ma ingrop in documentarile mele ezoterice,sa ma cufund in iesiri cotidiene zilnice,insa nici un folos, am incercat sa imi analizez sentimentele insa nu imi provoaca nici macar o mancarime in calcai,daramite sa imi umple un gol in stomac.....Ce lipseste?ce nu este la locul lui?,am observat ca asta este o problema poate chiar mai majora decat as fi dorit sa recunosc pentru o gama foarte vasta de oameni.Trist este ca majoritatea nu realizeaza ,trec prin viata ca o cartita mioapa care nu vede inainte insa nu se opreste din sapat.

Unde esti?de ce sunt asa?intrebari care imi suna in minte non stop,chiar si atunci cand mintea-mi tace,raspunsuri care astept sa le primesc,cum poate ceva atat de "plin " sa fie atat de "gol"?,o viata activa sa fie asa pasiva,iar de ce toate trebuie sa intre in sfera plictiselii.....?

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu