Spurcatul

Spurcatul

joi, 24 martie 2011

O nastere = O moarte

Bun,sa intram in branza,ultimele 2 zile m-au prins cu multa febra,durere in gat si frisoane,deci in lipsa de altceva am lasat ca singurul lucru care mai functioneaza corect sa  lucreze,anume superba-mi minte.

Acum cateva zile a murit o  persoana care a absolvit liceul meu,cine este sau care e motivul decesului este irelevant,fiecare are un timp pentru trait si o cruce de dus in spate,la unii  mai grea ,la altii mai usoara......
Majoritatea oamenilor nu inteleg ce inseamna moartea,intr-un fel este perfect normal,2000 de ani de indoctrinare  si-au facut bine treaba,astazi omul fuge de moarte ca de dracu si ar face orice ca sa isi prelungeasca viata,ceea ce nu este de condamnat ,insa nici de iertat.

Care este adevarul despre moarte?ce este dincolo?intrebari care cred ca si le-au pus fiecare de pe planeta asta ,adevarul este simplu,dupa cum am mai precizat si in posturi anterioare,suntem fiinte atemporale,constiinte materializate,pentru a putea trai pe aceasta lume bazata pe carbon si  materialism avem nevoie de corpurile pe care le avem in posesie.Moartea insa este doar o trecere,o parte esentiala din evolutia individuala a fiecaruia,dupa cum toate principiile religioase si filozofice de pe planeta afirma,"energia nu moare niciodata,doar se transforma".
Imi amintesc ca am purtat ieri o discutie cu cineva pe tema mortii acestei  persoane iar interlocutorul meu  a afirmat."ma sperii,ar trebui sa ai si sentimente omenesti".Ideea de baza este ca moartea trebuie celebrata asemenea nasterii,sunt doua efecte profunde pentru evolutia noastra,corpul ne moare insa constiinta merge mai departe,lumea traita acuma face inca parte din inceputul "existentei" noastre,eu nu sugerez sa mergem si sa ne impuscam in cap,fiindca sinuciderea nu este o scuza,insa trebuie inteles urmatorul lucru:

Trebuie sa intelegem ca cei ce au plecat dintre noi sunt intr-un loc mult mai bun,as dori sa pot spune mai multe insa nu pot,e normal sa simtim suferinta in suflet,deoarece ne-ar placea sa mai fie prin preajam,insa  trebuie sa fim fericiti pentru ei,si-au terminat treaba aici,nimeni nu sta mai mult sau mai putin decat trebuie,chit ca moare la 2 luni sau la 90 de ani.

Deci,trebuie sa traim cu iubire in suflet si iertare in inima ,deoarece ceea ce facem in viata asta,are ecouri in toata existenta noastra....Iar cei ce au murit ,ne privesc cateodata cu mila cand vad cat de orbi suntem si cum mergem ca oile dupa "pastorii"  Terrei.

marți, 15 martie 2011

Multumesc ....tuturor celor ce ma inconjoara

Timpul trece,oamenii se schimba deodata cu el sau pur si simplu stagneaza......
Sunt insa anumite clipe care raman atemporale,si anumite persoane care provoaca schimbari in noi insine,nu realizam intotdeauna efectul lor,nu intelegem mereu de ce viata poate fi asa rea,iar in momentele in care e placuta ,uitam sa mai multumim...
Suntem fiinte atemporale cu toti,constiente materializate cu un scop si un motiv,iar cateodata,cand totul pare  prea sever,prea dur,cand suntem tristi si lipsiti de scop ,de  taria de a face ce trebuie,atunci trebuie sa ne amintim sa spunem....multumesc.Multumesc  lumii ca imi ofera ce trebuie,multumesc prietenilor ca tin la mine si ma pot baza pe ei,multumesc  parintilor ,multumesc  porumbelului care zboara si omului ce imi face rau,multumesc tie si multumesc mie....recunostinta din nefericire insa,este de mult uitata.Ideea nu e sa multumesti doar cand esti fericit,ideea e sa multumesti cand primesti orice,durere,iubire,speranta,fericire sau nenorocire,multumes-te universului,tie si la tot ce e in jur,caci scopul este mai presus de noi.

Acest post este pentru a multumi,gandurile mele zboara catre o anumita persoana care,cu toate ca sunt  patat de pacatele trecutului meu si unele si din prezent,a ales sa vada in mine insumi mai mult decat  simpla-mi aparenta.Dupa o lunga perioada in care am trecut prin destule  "conflicte" atat spirituale cat si materiale,linistea a ajuns sa ma inconjoare,o liniste  impinsa de la spate de dragoste si tintita catre tot ceea ce ma inconjoara...
Am ales sa iubesc un om care poate pana acuma nu a avut parte de o manifestare a iubirii asa profunda  ,nestiind ce inseamna ca altuia sa ii pese de tine inaintea lui,am ales in viata astea multe iar nu toate au fost mereu asa cum am visat sau dorit,insa daca toate m-au adus in punctul asta,tot ce pot spune este ...MULTUMESC....

Multumesc  pentru ca te cunosc,multumesc pentru ca te iubesc,multumesc pentru ca existi,iar poate ,poate daca voi avea noroc,voi putea multumi ca exist si eu cu tine........... cat despre restul lucrurilor,tot ce pot zice este ca nu tot ce este rau provoaca nenorocire si nu tot ce este bine provoaca fericire,sunt unele dureri mai bune decat placerea si insa numai multumirea le poate contura aura iubirii.